HALITOZA – CAUZE ȘI TRATAMENT

Halitoza, adică mirosul neplăcut al respirației, este o afecțiune în care persoana emană un miros neplăcut din gură. „Respirația de dimineață” zilnică cu care majoritatea oamenilor se trezesc nu înseamnă halitoză. Nu este nici mirosul neplăcut al respirației timp de cinci minute după ce ați mâncat o mâncare exotică foarte condimentată. Halitoza adevărată este un miros persistent care nu este eliminat după periaj, ață dentară și clătire. Acesta poate fi demoralizant și jenant, atât de mult încât unele persoane chiar se feresc să menționeze acest lucru medicului lor stomatolog. Dar este și destul de frecvent, și astfel, se poate trata în proporție destul bună.

Ce este halitoza

Halitoza rezultă cel mai adesea din fermentarea particulelor de alimente de către bacteriile gram-negative anaerobe din gură, producând compuși sulfuroși volatili, cum ar fi hidrogenul sulfurat și metil mercaptanul. Aceste bacterii pot fi prezente în zonele afectate de boala parodontală, în special atunci când sunt prezente ulcerații sau necroze. Organismele cauzatoare locuiesc în profunzimea pungilor parodontale din jurul dinților. La pacienții cu țesut parodontal sănătos, aceste bacterii pot prolifera pe partea dorsală posterioară a limbii.

Cauze

Halitoza are o serie de cauze posibile, dintre care majoritatea sunt de natură orală: cariile, boala gingivală, plombele crăpate și protezele dentare mai puțin curate sunt cei mai probabili suspecți. Și mai există și factorii alimentari. Dietele cu conținut crescut de proteine/cu conținut redus de carbohidrați, alimentele acide, dulciurile și, desigur, un aport constant de ceapă și usturoi sunt cauzele unei respirații neplăcute. În mod similar vă afectează și consumul de cafea și alcool, consumatorii de tutun fiind expuși unui risc și mai mare.

Deși rar, boala pulmonară, anumite tipuri de cancer și infecțiile amigdaliene pot cauza halitoză, la fel și bolile de sânge, pulmonare și renale. O cauză medicală mai frecventă este cel mai probabil diabetul, din cauza nivelurilor fluctuante de zahăr în sânge, refluxului acid și drenajului post-nazal. Chiar și o simplă infecție a sinusurilor vă poate afecta respirația prin acumularea de mucus.

Aproximativ 85% din cazuri apar ca urmare a afecțiunilor orale. O seamă de afecțiuni sistemice și extraorale reprezintă restul de 15%.

Pe scurt, cele mai frecvente cauze sunt următoarele:

• Tulburările gingivale sau boala parodontală.
• Fumatul.
• Alimentele ingerate care au o componentă volatilă.
• Tulburările gastrointestinale ce cauzează rareori halitoză, deoarece esofagul este în mod normal colapsat. Cu toate acestea, anumite tulburări (de exemplu, boala de reflux gastroesofagian sau cancerul de stomac pot provoca halitoză. Este o eroare faptul că mirosul respirației reflectă o stare de digestie și funcția intestinală.

Tratament

Bolile care se află dincolo de suprafață trebuie remediate. Dacă problema este cauzată de boli ale gingiilor sau de carii, pacientul trebuie să meargă la un dentist pentru o curățare și un tratament profesional. Igiena orală este o parte importantă a tratamentului la domiciliu. Pentru început, spălați-vă pe dinți de cel puțin două ori pe zi pentru a diminua respirația urât mirositoare, pentru a preveni cariile și pentru a reduce șansele de apariție a bolilor gingivale.

Dentistul dumneavoastră vă poate recomanda o pastă de dinți care distruge bacteriile în cazul în care respirația urât mirositoare este cauzată de o acumulare de bacterii (placă) pe dinți. Dentistul dumneavoastră vă poate recomanda, de asemenea, o pastă de dinți care conține o componentă antibacteriană pentru a combate germenii ce cauzează placa bacteriană.

Tratamentul pentru halitoză depinde de cauza acesteia. Dacă suferiți de o boală a gingiilor, ar trebui să consultați un dentist specializat în parodontologie.

Prevenție

Dacă observați că respirația dvs. este mai puțin proaspătă în ultima vreme, începeți prin a urma o rutină dentară zilnică - periați-vă de două ori pe zi timp de două minute cu o pastă de dinți cu fluor și curățați-vă între dinți o dată pe zi cu ață dentară.

Alte măsuri, cum ar fi consumul unei cantități mai mari de apă, utilizarea gumei de mestecat fără zahăr și reducerea aportului de cofeină, pot ajuta, de asemenea, la reglarea secreției de salivă și îmbunătățirea prospețimii respirației.

Când să mergeți la medic

Dacă observați că respirația urât mirositoare persistă, consultați-vă medicul stomatolog. Împreună cu acesta puteți depista cauza. Prin intermediul unei igienizări și a unui consult adecvat, medicul dentist vă poate ajuta să excludeți orice problemă de sănătate orală și vă poate sfătui cu privire la pașii următori, inclusiv ce tipuri de produse dentare să utilizați. De asemenea, acesta poate elabora planuri de tratament pentru dvs. pentru a avea grijă de carii sau de bolile gingivale.

Beneficiile apei de gură

Scopul principal al utilizării unei ape de gură este acela de a avea o respirație mai proaspătă, dar v-ați întrebat vreodată dacă aceasta poate contribui la prevenirea halitozei? În timp ce majoritatea apelor de gură împrospătează respirația urât mirositoare, unele pot contribui și la reducerea acumulării de placă bacteriană, minimizând riscul de apariție a cariilor dentare.

Iată câteva dintre beneficiile pe care le aduce apa de gură:

• Elimină resturile în timp ce îndepărtează bacteriile

Cei mai mulți oameni folosesc o apă de gură doar atunci când termină periajul sau după utilizarea aței dentare. Cu toate acestea, există un beneficiu în ceea ce privește clătirea cu o apă de gură după ce mâncați. Aceasta ajută la îndepărtarea resturilor de mâncare dintre dinți. Vă puteți proteja sănătatea orală pe tot parcursul zilei, păstrându-vă în același timp gura curată și proaspătă.

• Reduce riscul de acumulare a plăcii bacteriene

Există pe piață ape de gură terapeutice specifice care pot contribui la prevenirea acumulării plăcii pe dinți și gingii. Placa bacteriană este o substanță lipicioasă care se poate acumula pe suprafața dinților și între aceștia. Introducerea unei etape zilnice de clătire cu apă de gură poate fi un alt pas în prevenirea acumulării de placă pentru sănătatea dumneavoastră dentară. Cu toate acestea, o apă de gură zilnică nu poate ajuta în cazul unei plăci deja existente, astfel încât pacienții trebuie să se asigure că se spală pe dinți și folosesc ața dentară în mod regulat.

• Combate bolile gingivale

Boala gingivală poate provoca gingii roșii, sensibile și inflamate din cauza acumulării de placă ca urmare a alimentelor și a bacteriilor rămase în gură. Prin utilizarea regulată a unei ape de gură antibacteriene sau terapeutice, puteți fi proactivi în prevenirea acestei infecții orale.

• Reduce cariile dentare

Folosirea unei clătiri orale după periaj și a aței dentare poate ajuta la reducerea riscului de apariție a cariilor. Apa de gură care conține fluor poate contribui la întărirea smalțului dentar și la prevenirea posibilelor carii dentare. Înainte de a adăuga o apă de gură la rutina dvs. zilnică de igienă orală, verificați eticheta și asigurați-vă că aceasta conține fluor.

• Ajută în cazul aftelor

Cel mai frecvent motiv pentru a folosi o apă de gură este acela de a avea o respirație mai proaspătă. Cu o utilizare regulată, o clătire orală poate ajuta și în cazul aftelor. O aftă este un tip de ulcer bucal. Prin utilizarea zilnică a unei ape de gură terapeutice, putem contribui la vindecarea mai rapidă a acestora.