Periajul, ața dentară și clătirea sunt toate modalități extraordinare de a vă menține gura sănătoasă și curată. Dar pentru toate manevrele dvs. defensive, uneori respirația dvs. va rămâne puțin ofensivă. Nu vă faceți griji totuși. Dintre toate lucrurile care cauzează mirosul neplăcut al respirației, un număr mare se află chiar sub ochii noștri - în alimentele pe care le consumăm. Iată o prezentare a factorilor ofensivi cheie:
Nr. 1: Usturoiul
Deși nu este surprinzător că usturoiul este pe listă, ce v-ar putea șoca este că usturoiul își poate lăsa amprenta sulfuroasă nu numai pe limbă. De asemenea, usturoiul este absorbit în fluxul sangvin, activând un al doilea val de miros care se duce spre plămâni, de unde poate ieși liber pe gură. Odată absorbit, usturoiul emite apoi un miros amar prin porii dvs. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste aspecte nu ar trebui să fie motivul pentru a exclude complet usturoiul. Încercați doar să nu consumați în exces și, când ați terminat, spălați-vă gura de reziduurile de usturoi prin periaj și ață dentară. De asemenea, nu uitați să vă clătiți de două ori pe zi.
Nr. 2: Ceapa
Similar usturoiului, mirosul de ceapă rămâne în urmă după ce ați terminat-o de mâncat. Acest lucru se întâmplă deoarece ambele conțin compuși sulfuroși care sunt absorbiți în fluxul sangvin și apoi revin când vă așteptați cel mai puțin. Oferiți-vă un strat de protecție suplimentar prin periaj, ață dentară și clătire.
Nr. 3: Produsele lactate
Laptele poate fi benefic pentru corp, dar poate murdări gura. Aceasta deoarece bacteriile naturale din lapte de pe limbă se hrănesc cu aminoacizii din lapte și brânzeturi, ducând la un miros greu și neatrăgător.
Nr. 4: Tonul la conservă
Nimeni nu va confunda vreodată mirosul de pește cu cel de caprifoi, să zicem. Dar ceva din conserva de ton miroase urât la un cu totul alt nivel. În mod natural, fructele de mare încep să miroasă a acru și rânced, întrucât oxidează, un proces care este uneori exacerbat de procesul de depozitare în conserva metalică întunecoasă.
Nr. 5: Hreanul
Atunci când o plantă are un miros distinct care reprezintă și o apărare naturală împotriva animalelor înfometate, știți că produsele secundare vor rămâne după digerarea plantei. Acesta este cazul hreanului. Compusul chimic izotiocianat este ceea ce permite acestei leguminoase rădăcinoase să ofere o aromă și un miros specifice sosurilor, dressingurilor și respirației.
